saptamanal de cuvinte proaspete
La realizarea acestui numar au participat: Adrian Plamada, Danut Jemna, Danut Manastireanu, Dan Gheorghiu, Marin Cantea
Cuprins: Editorial, Lectia despre ..., Prima stire, Litera, Cugetari privind Evanghelia dupa Matei, Perspective teologice, Raftul de carti, Cinquecento, Andante, Miezonoptica, Trandafiri din Saron, Perspective psihologice, Cronica Cinematografica, Un bob de sare, Un alt bob de sare, Sunt tanar, Curier&Posta redactiei, Epilog, Informatii subscribe / unsubscribe.
Eduard Orasanu
Editorial
Generatia pro(testatara) studenteasca cunoaste nenumarate momente de convulsie. Prima strangere de inima se petrece in preajma admiterii. Si iata ca nu este normal ca in invatamantul superior romanesc sa se patrunda prin sisteme arbitrare si discutabile de evaluare si departajare. Manuale intregi sunt memorate, dar nu analizate si intelese in esenta lor. Asa ne afalm in fata unor persoane cu o capacitate de memorare foarte buna, dar incapabile sa discearna, sa analizeze, sa construiasca, sa propuna, sa creeze, sa lupte, sa fie performante. A doua strangere de inima se petrece in preajma gasirii unui loc in camin, si daca acesta este in sfarsit gasit ramai cu inima “aprinsa” cand vezi studenti si studente traind in acelasi camin, la acelasi etaj, in aceiasi camera, intr-un singur pat. A treia strangere de inima se petrece in preajma sesiunii si in timpul desfasurarii ei, pentru ca memoria are si ea limite, iar de invatat nu se invata pentru a fii un bun profesionist, ci pentru o scumpa si mult ravnita nota.... Asa ne aflam in fata unor persoane fara capacitatea de a stabili si urma un drum intelectual clar, fara putinta de a raspunde provocarilor spiritului, dimpotriva se bajbaie si se fura, se minte si se ramane in mediocritate. A patra strangere de inima se petrece in preajma posibilitatii de a primi o bursa in strainatate, pentru ca oriunde sa te afli, dar nu pe plaiul mioritic!
(Grafica cu care s-a editat acest numar. Grafica: Aretta Bazdara)
Lectia despre...
Mireasa mea, a noptii. O, fica a Ierusalimului! Vreau sa pictez pe rochia ta de nunta o natura moarta... Inima ta si trupul tau cald ii vor da viata... Mireasa noptii, o fica a Ierusalimului! Vreau sa scriu pe rochia te de nunta un vers inaripat... Inima ta si bratele tale vor prinde aripi. Vei trai inaripata. Mireasa noptii, o fica a Ierusalimului! Vreau sa aprind o candela pe rochia ta de nunta, candela cu ulei inmiresmat... Inima ta si bratele tale vor arde intelept. Vei trai inflacarata. (Eduard Orasanu)
Prima stire
- La sfarsitul acestei saptamani organizatia “Alege Viata” a sustinut programul intitulat “Week-end de instruire”. Acest program este semestrial si se adreseaza studentilor, el este un prilej de evaluare, cunoastere si apropiere. Organizatia “Alege Viata” lucreaza de mai mult timp printre studentii din campusurile universitare din Iasi.
- Peste 1500 de studentii Ieseni au marsaluit Joi, 11.11. ‘99, pe strazile din centru orasului. Ei se solidarizeaza cu miscarile de protest din restul tarii. Revendicarile privesc marirea burselor, micsorarea tarifelor pe mijloacele de transport local si interurban, etc.
- Miercuri 10 Noiembrie, Gara de Nord din Bucuresti a fost blocata de sindicalistii SNCFR . Timp de cinci ore traficul feroviar a fost blocat. Revendicarile privesc incetinirea procesului de reforma a SNCFR (reforma care ar descentraliza transportul de calatori), marirea salariului, etc.
Adrian Plamada
Litera
De o buna bucata de timp ma zbat in cautarea unor solutii la problemele actuale cu care vrand, nevrand, biserica are de a face. Sunt student la teologie si intru des in contact cu biserici evanghelice si vad felul cum acestea raspund nevoilor actuale. Nu pretind ca as putea gasi raspunsul la aceasta intrebare, eu nefiind singurul care si-o pune de la Hristos incoace, insa sper sa trag un semnal de alarma, sau ce a mai ramas din el, pentru cei care, la fel ca mine vor ca Imparatia lui Dumnezeu sa vina. Biserica in timpul comunismului era o comunitate de oameni adunati laolalta care se simteau bine impreuna ca frati si ca surori si care luptau impreuna impotriva a “ceva”.
Ce era acel “ceva” atunci si ce este astazi? Atunci un crestin trebuia sa se mentina pe pozitie in fata conducatorilor comunisti si a ideologiei lor. Daca nu renuntai la credinta ta riscai sa-ti pierzi locul de munca sau de studiu. Apreciez enorm pe oamenii care au avut curajul in acele zile sa se mentina ferm pe pozitia lor, sa sufere chiar pentru ea. De mule ori cand ma gandesc la acele vremuri imi vine un gand de regret ca nu am putut lua parte la ceea ce s-a intamplat, ca nu am fost tras si eu la judecata si intrebat despre credinta mea si pus sa aleg intre credinta si o profesie sau un salariu mai bun. Cred ca astazi prea putine biserici si-au gasit acel “ceva” impotriva caruia sa lupte, care sa le tina stranse laolalta “pana dupa miezul noptii”.
(student la facultatea de teologie, IBEO - Oradea, an II)
Danut Jemna
Cugetari privind Evanghelia dupa Matei (XXV)
Poate pentru multi dintre noi efectele caderii fiintei umane nici nu sunt banuite macar. Multi nici nu au termeni de comparatie fata de starea omului care a fost creat sa reflecte chipul lui Dumnezeu, nici nu banuie cat de adanc este sensul omului. Ceea ce se petrece sub soare nu este altceva decat o jalnica conditie a omului cazut in animalitate (ca sa parafrazam expresia unor semeni de-ai nostri care considera omul un animal rational). Asa facem istorie, alergand sa ne acoperim grijile, teama si suspiciunile. Revelatia crestina, prin Evanghelie, ne arata ca prin cadere omul a pierdut ceva esential, ceva care tine de sensul sau: a cazut in robia lucrurilor pe care trebuia sa le stapaneasca, a cazut in instrumentalismul lucrurilor de infaptuit. Ca o incercare de a-si recastiga demnitatea pierduta, cel ce era menit sa-si exprime libertatea in dialog cu divinul si cu semenii, se lupta cu cele potrivnice, se exteriorizeaza in forma robiei alergarii dupa implinire. Chiar in conditiile caderii, Evanghelia ne arata ca omul ramane suprema valoare. Viata este mai mult decat mancare si bautura - iata o expresie extrem de simpla, dar atat de greu de inteles in viata practica. intelegerea acestui adevar se confirma doar atunci cand grija, puterea omului sunt indreptate spre propria viata, spre esenta vietii, spre iesirea din robie, din moarte. Iar cand Evanghelia spune ca trupul este mai de pret decat imbracamintea, se afirma un alt adevar simplu, clar, dar la fel de greu de realizat. Greutatea nu vine din perspectiva rationalitatii enuntului, ci din aceea a dimensiunii sale practice si a ancorarii lui in realitatea sensului omului. Aici se cere un salt calitativ: sa devii cineva, sa iesi din sclavie, sa-ti recapeti demnitatea si libertatea de stapan. Este vorba despre o ancorare, de o inradacinare, nu in cele pamantesti, istorice, trecatoare, ci in cele ale Tatalui ceresc, care sunt vesnice.
(textul acesta se poate citi integral in "Danut Jemna" - Cugetari privind Evanghelia dupa Matei)
Danut Manastireanu
Perspective teologice
Ce s-a intamplat in 1517, la Reforma, este iarasi extrem de important pentru noi, care ne consideram mostenitorii Reformei radicale. Luther a observat stricaciunea Bisericii, atat morala, cat si doctrinala, si a incercat sa cheme biserica la auto-reformare. Intentia lui Luther, ca si a lui Calvin mai tarziu, nu a fost sa produca o schisma. Acest lucru ar fi fost inimaginabil in acele vremuri. Ei au dorit sa reformeze Biserica. A rupe unitatea Bisericii era considerat un pacat de moarte, si prin crezul pe care fiecare crestin il rostea duminica – „cred in una, sfanta, universala si apostolica Biserica“ - afirma aceasta unitate. In ciuda faptului ca avusese deja loc o schisma, prin care au luat nastere doua biserici ce s-au afurisit reciproc de-a lungul istoriei, incercand totusi, in acest timp si in diverse randuri sa refaca unitatea, Biserica continua sa afirme unitatea ei de nezdruncinat.
Tragedia a constat in lipsa de intelepciune a papilor vremii, in aroganta si stricaciunea care domina institutia catolica, pe de-o parte, iar pe de alta parte in incapatanarea proverbiala a lui Luther. Combinandu-se, acestea au dus la o ruptura nefericita. Au mai fost si motive politice care au dus la aceasta scindare. Principii germani care au dorit sa se emancipeze de sub autoritatea papala, au facut din Luther un purtator de stindard de catre, si trecerea multora dintre statuletele germane la protestantism a fost una pur formala si fundamentata politic. Se poate reprosa Reformei ca oamenii nu au trecut la protestantism printr-o decizie personala, ci au avut loc convertiri formale, care nu au antrenat intotdeauna o schimbare a mentalitatilor. Tocmai de aceea au aparut anabaptistii si ceilalti radicali protestanti, care au incercat, mai bine sau mai rau, sa duca la bun sfirsit ceea ce n-au facut reformatorii.
(textul “Perspective teologice” poate fi citit integral in "arhiva de aur" – Danut Manastireanu)
Eduard Orasanu
Raftul de carti
Theodore Dreiser - "O Tragedie Americana"
Melodia lunii, cantecul apei, pas sfios si ritm tacut... dar a venit gerul prea devreme. Ceva apasa peste fruntile acestea atat de tinere si atat de frumoase. Un duh de unire, un duh de despartire. O mana intinsa, o aripa franta... Cine poate opri venirea iernii? Melodia randurilor scrise, cantecul literelor asternute, pas starnit de durere si ritm zbuciumat de disperare. Roberta scrie... strigand ca frigul sa nu vina. Ceva apasa peste randurile ei, greseala ireparabila, dar si surzenia lui... dar cine ne poate opri sa nu auzim chemarea sentimentelor? Melodia ce incepe mereu primavara, si se sfarseste odata cu venirea iernii. Calatoria pe drumul unic si totusi comun, pe drumul esential si totusi banal. De cate ori ne intrebam daca suntem pe drumul cel bun? Drumul sentimentelor, incalcit si alunecos. Drumul sentimentelor placut si ferbinte. Acest drum este flamand si insetat dupa noi calatori... dupa noi muzicieni, dupa noi cantece...
Roberta scrie si strigatul ei devine public, national, dezbatut, compatimit, exemplar. Roberta scrie, iar Clyde se gandeste la melodia lunii si, vai, la cantecul apei... Roberta scrie cu demnitate si cu revolta catre un suflet ce e plin de o sfasietoare pustietate, catre un suflet ce niciodata nu a auzit.
Aretta Bazdara
Cinquecento
"Totul este in noi, opera noastra este un fel de jurnal" Pablo Picasso
Renasterea s-a facut simtita si in afara Italiei. Respiratia sa aducatoare de schimbare in frumos si-a dus umbra si peste vestul si nordul Europei, Tarile de Jos, Franta, Germania, Anglia. Tarile de Jos cunosc o mare dezvoltare economica in secolele XV si XVI. Aceasta dezvoltare a influentat arta. Nu voi vorbi despre contexte social-economice ... voi vorbi despre arta.
Ma intereseaza Jan Van Eyck (1390-1441), reprezentant al artei din Tarile de Jos, primul mare nume al picturii flamande. El este cel care a realizat alaturi de fratele sau Hubert Van Eyck capodopera “Altarul mielului mistic”
lucrare ce are ca tema omagierea simbolului crestinatatii, aflata la Catedrala “Saint Bavon-Gand”. Privind opera sa mi se pare ca doarme in liniste... mi-e teama sa nu-o trezesc - Madona Cancelarului Rolin, Luvru Paris, Portretul Cardinalului Albergati ... dar o voi privi asa cum doarme rugindu-ma a ramine in somnul ei care imi bucura privirea.
...
Schita. Un ceva pe care imi incerc gindurile. Nu le spun pe toate si nu le fac clar... Schita este ce simt, ce pling, ce visez... Tabloul se naste prin schita si e ce simt, ce pling, ce visez, toate la un loc... Da-mi un cuvint care sa-mi fie si sentiment si plins si visare...
(din Oradea)
(Recomandam a se vedea "Istoria SSJ-ului in 6 desene" & Cinquecento - Aretta Bazdara)
Daniel Grigoroscuta
Andante
Ingenuncheat in camera sa, artistul plange... Isi plange nevrednicia, nimicnicia in fata Divinitatii, este patruns de patimile Mantuitorului sau?
Aceasta este postura in care Bach a fost de multe ori surprins de catre sotia sa, Anna Magdalena, in timpul cat a compus cea mai ampla lucrare a sa, "Patimile dupa Matei". Structurat in doua parti, oratoriul a fost interpretat pentru prima oara la 15 aprilie 1729, chiar in Vinerea Patimilor. Libretul oratoriului a fost scris de Christian Friedrich Picander, in limba germana.
Fiind o lucrare vasta, "Patimile dupa Matei" solicita cel mai mare ansamblu interpretativ din creatia compozitorului: patru solisti, doua coruri, un cor de copii, doua orchestre de coarde, instrumente de suflat, doua orgi si bas continuu.
Personajele oratoriului: evanghelistul Matei (tenor), Isus (bariton), apostolii Iuda si Petru, Pilat si sotia acestuia, cele doua slujnice, soldatii, femeile credincioase. Personajul colectiv, poporul, este interpretat de cele doua coruri. Bach surprinde extraordinar de bine psihologia multimii (in care eu unul ma regasesc, strigand: "Rastigneste-l!"), care are o dubla atitudine: de ura si de compatimire; dramaturgia muzicala a oratoriului este insa sustinuta in principal de orchestra.
Ce-ar fi sa auzim de Pasti intr-una din bisericile noastre "Patimile dupa Matei"? Oare cum ar fi receptate? Ar avea oare asupra noastra efectul pe care l-au avut asupra crestinilor din sec. XVIII? Frumoase si irecuperabile timpuri...
(recomandam a se vedea “Daniel Grigoroscuta – Galeriile de muzica clasica ‘Andante’”)
Miezonoptica
“Fiecare are dreptul la banalitatile lui!
Am vazut cum micile vietati stiu sa-si construiasca caminul apreciind corect spatiul necesar. Reusesc sa armonizeze spatiul intim cu natura si cu ele insele. Cu ingeniozitate, agilitate si simplitate zidesc vremelnic pentru ca ele stiu ca viata este o caravana ce nu se opreste. Astazi esti aici, maine pleci... Omul, dimpotriva, construieste fara limite si gust, distrugand natura si sentimentul nelinistii inaltatoare (sentiment ce te tine ager si atent la sunetul de trambita si la strigarea :”Iata mirele, iesiti-i in intampinare!”. (Eduard Orasanu)
Dan Gheorghiu
Trandafiri din Saron
La Inceput
La Inceput a fost Cuvantul
Cel viu, divin si infinit;
Din vesnicii, scrutand adancul,
El m-a ales si m-a iubit.
La Inceput a fost Edenul
Cel dulce, suav si 'mbatator,
Pastrand in sanul sau polenul
Neprihanitului Izvor;
La Inceput a fost o Lege,
Un indrumar spre Absolut,
Purtand in sine cai de Rege,
O Dragoste si-un vas de lut;
La Inceput a fost o Iesle,
Un Fiu si-un Imparat promis
Purtand pe cap cununi de stele
Si-n Sine-un Canaan de vis;
La Inceput a fost o Cruce,
Si spini, si ura de primit;
Cand toti I-au zis: "- O, nu Te duce!",
El m-a iubit si S-a jertfit;
La Inceput...; de fiecare data
ne-a insotit Emanuel
Si ne-a umbrit cu dragoste un Tata
Din El, prin El si pentru El!
...
La Inceput, acum, alege
Pe Cel ce-n rani de cer te-a scris,
Din lantul cel faradelege
Sa-I fii un crin in paradis.
(Publicata in volumul de Poezie crestina "Si eu si tu...", Ed. "Agape", Fagaras, 1995, p.37)
(poeziile "Trandafiri din Saron" pot fi citite in "arhiva de aur" - Dan Gheorghiu)
Sabina Dodan
Perspective psihologice
“A INDRAZNI” - CHEIA INCREDERII IN SINE (III)
Cum se pune in functiune increderea in sine?
Psihologul francez Nathaniel Branden afirma: “Cred ca noi ne nastem cu diferente genetice care redau constructia stimei noastre de sine mai mult sau mai putin dificila.” Dar educatia este in egala masura un factor esential. Un studiu intitulat “The Antecedents of Self-Esteem” a demonstrat faptul ca stima de sine care se sprijina pe parinti este cel mai bun model pentru a dezvolta o solida incredere in sine inca din copilarie. Acesti parinti par sa aiba puncte de vedere comune: isi cresc copiii cu dragoste si respect, le definesc regulile potrivite si le comunica asteptarile lor; nu ii asalteaza cu reprosuri, nu-i coplesesc cu ridicolul, nu folosesc umilinta sau abuzul psihic pentru a-i controla, ci vor sa le dovedeasca ca au incredere in competenta, caracterul si vointa lor.
Se pune intrebarea daca nu cumva totul se produce prea devreme. Raspunsul este “nu”, studiul demonstrand ca anumiti copiid aflati in situatiile de mai sus devin adulti, se pun in pielea lor maturizandu-se, pe cand altii, proveniti din mijlocul instabilitatilor si-al schimbarilor, mai putin pasnici si afectosi au definite cel mai bine sensul si valorile care corespund unei bune stime de sine.
Cum se poate ameliora stima de sine?
Stima de sine, argumentata prin constiinta de sine se poate ameliora prin exercitii care permit ca partea inconstienta din noi, sa devina constienta. N. Branden propune o tehnica de completare a frazelor, in scris sau oral, cateva minute pe zi, de genul: “A fi responsabil de sine inseamna...”, “Daca vreau sa fiu mai fericit astazi, as putea...”, “Daca as accepta entuziasmul/frica mea...”. Trebuie sa se raspunda foarte spontan si sa se utilizeze aceiasi serie de fraze in timpul unei saptamani. Repetarea frecventa, permanenta, dezamorseaza dorinta pe care o avem inconstient de-a evita tot ceea ce este inconfortabil, ceea ce ne deranjeaza sau ne nemultumeste. Dupa aplicarea acestui program un pacient marturisea: ”schemele mele functionale au devenit atat de clare, mi-am dat seama de inutilitatea si distructivitatea lor incat am incetat sa le mai folosesc; am dobandit modalitati de-a actiona care m-au facut mult mai fericit”.
Multi dintre pacienti nu sufera de un exces de sine, ci de o deformare legata de incapacitatea lor de a recunoaste lipsa de incredere in sine. A accepta limitele realitatii noastre este una din piesele esentiale pentru a reconstitui in final o parere pozitiva despre noi. Pentru aceasta exista un mod, o maniera de a vorbi, de a ne misca, de a surade care reflecta placerea de a trai, dar exista si anumite cuvinte care ne marcheaza si ne deranjeaza multa vreme; sunt acele stereotipuri cu care parintii isi agaseaza copiii, acele mici scene de familie pe care ni le amintim toata viata.
Este deasemenea foarte important sa facem distinctia intre increderea in sine si aroganta. “Suferinta acestei lumi provine din faptul ca oamenii sunt absorbiti la infinit sa se gandeasca cat mai bine la ei insusi”.
(textele "Perspective psihologice" pot fi citite integral in "arhiva de aur" - Sabina Dodan)
Marin Cantea
Cronica cinematografica
"Elisabeth, regina virgina"
Filmul a fost nominalizat cu 7 Oscaruri si vrea sa reproduca atmosfera anilor venirii la domnie a reginei Elisabeta I a Angliei.
Contextul politic era destul de dur, dupa moartea regelui Henric al VIII-lea, care a lasat pretendente la tron 2 fete. Cea mai mare dintre ele care era catolica, a murit si i-a urmat sora mai mica, protestanta. Catolicii, fiind inca foarte puternici, au incercat sa o antreneze pe regina in razboaie care sa-i atraga ura poporului. Protestantii au sfatuit-o sa se marite cu un print strain pentru a incheia aliante puternice cu vecinii si pentru a naste un mostenitor pentru stabilitatea regatului. In schimb, au fost si oameni care au sfatuit-o sa nu renunte la tron. Dar au invatat-o ca pentru a pastra tronul trebuie sa renunte la sentimentele proprii, pacea se mentine prin sange si potrivnicii trebuie indepartati prin crima.
Regina v-a depune un juramant de castitate, "casatorindu-se" astfel cu poporul, castigandu-i astfel increderea si supunerea pentru ca "oamenii pretuiesc intotdeauna ceea ce e mai presus de ei." Ni se prezinta o lume politica dura, in care sabia lui Damocles atarna mereu deasupra capetelor celor de la putere, in care nu este loc pentru sentimente personale, ci primeaza intodeauna interesul politic si in care deseori potrivnicii sunt pedepsiti cu moartea.
Filmul ar trebui sa trezeasca in cei care doresc sa ajunga la putere constiinta ca a conduce inseamna a te priva de interesele personale pentru nevoile celor condusi.
(textele din "Cronica cinematografica" pot fi citite integral in "arhiva de aur" - Marin Cantea)
Alina Simion
Un bob de sare
Simti cum te indoi, dar iti place. Faci lucrul acesta din dragoste. Din dragoste pentru aproapele tau. Aproapele tau care esti chiar tu insati. Parca-i altfel acum cand ti-ai gasit rostul. Te-ai identificat . Nimic nu ti se mai pare fara sens... Pana la urma si aplicarea are o semnificatie.
Sabina Dodan
Un alt bob de sare
Trebuie sa urmez singura cale care exista
sa descopar singura adevarul,
sa merg prin pacat, prin chin si durere
s-ajung prin credinta, speranta si teama
sa Te descopar, sa ma salvez...
Ionut Apostu
Sunt tanar
"Sa poti sa fii un prieten..."
Sa poti sa fii un prieten... Acesta a fost motto-ul primei serate “Har Si SSJ”. Dupa serata am fost intrebati de ce nu am atins deloc acest subiect, sau de ce am ales tocmai acest motto al unei serate culturale... De ce? Poate pentru a da un sens unui lucru tot mai acut in viata tinerilor si anume faptul ca nu stim sa fim prieteni. A fi prieten nu duce neaparat cu gandul la o relatie anume, ci la a fi educat in a fi PRIETEN! Intr-o lume in care accentul se pune pe a avea si nu a intretine o relatie, lipseste poate un element de baza: incredere! Acea incredere care sa spulbere orice temere, orice suspiciune. Veti spune poate ca acest lucru nu se poate intampla atata timp cat sunt tineri care spulbera tocmai aceste valori. Acesti tineri pot fi educati sa fie responsabil;i, sa isi asume acea responsabilitate dar si riscul...
Sa poti sa fii un prieten... inseamna ceva mai mult decat cuvinte, inseamna sa simti cu cel care il consideri prieten. Nu doar sa stii ci sa si faci ceea ce ai fost educat: sa fii un prieten sau sa ai nevoie de un prieten.
Sa poti sa fii un prieten... inseamna sa asculti, sa ai rabdare, sa nu judeci. In momentul cand ai incalcat aceste trei valori deja ai distrus un prieten... o relatie... un om.
Sa poti sa fii un prieten... Oare putem noi cu adevarat sa intelegem sensul acestor cuvinte? Cred ca nu...
(recomandam a se vedea "Imagini si texte despre seratele 'Har' & SSJ")
Curier & Posta redactiei:
Emanuel (Australia): Har si pace din Australia. Va multumesc pentru revista... si doresc ca bunul Dumnezeu sa va binecuvinteze pentru tot efortul care voi il faceti.
Nota redactiei: Multumim mult. Poate ne spuneti cateva impresii despre suplimentul revistei. Cum vi se pare Iasul? Multe binecuvantari.
Emi P. (Bucuresti): Hi, Este o inventie frumoasa si utila. Sunt Emi Pavel si sunt redactor la Radio Vocea Evangheliei Bucuresti. Doresc sa fiu inclus in lista de abonati in format care se poate citi cu Outlook. Si ginditi-va daca va pot ajuta la ceva. In rest.. multa binecuvintare.
Nota redactiei: Salut, inventia evident nu ne apartine, “inventia” este un prilej, virtual, de a fi impreuna, prilej amenajat de convingerea ca frumusetea poate salva. Sunt Edi Orasanu si sunt redactor sef la “The Salt Street Journal”. Doresc sa-ti spun bine ai venit pe lista noastra. Cred ca ne putem ajuta la nivelul informatiilor. Scrie-ne ceva despre activitatea ta la RVE. Scrie-ne ceva despre RVEB. In rest... audienta maxima. Ramai cu Dumnezeu.
Cornelia Davis (USA): Ma numesc Cornelia Davis si sint studenta in Dallas, Texas. Am descoperit pagina voastra intimplator si recunosc ca mi-a provocat curiozitatea. Care e "Concept Statement-ul" vostru? Pentru cursul meu de Sociologie trebue sa scriu un "research paper" despre schimbarile sociale din Romania de dupa revolutie. Are cineva timp sa-mi scrie citeva idei?
Nota redactiei: Draga Cornelia, intamplarea este un prilej de bucurie. Pe Internet, in curand, vei gasi multe date despre noi. Iata cateva cuvinte ce descriu schimbarile petrecute in societatea Romaneasca. Aceste cuvinte cuprind drame, nelinisti, victime, etc. : Revolutie sau Lovitura de Stat; Victime sau Teroristi; Republica sau Monarhie; Sindicat sau Mineriada; Libertatea presei sau Modelarea opiniei publice sau Manipulare; Prosperitate sau Somaj; Avort sau Orfelinat; Case nationalizate sau Chiriasii caselor nationalizate; Munca la “negru” sau Impozit; Alegeri libere sau Campanie electorala; Accesul la dosarele de Securitate sau Procesul Comunismului; “Smenarii”(afaceristii) sau Prostitutie; Editarea de carte sau Cultura de “cartier”; Violenta sau Bande organizate; Coruptie sau Imunitate Parlamentara; Afacerea “Caritas” sau Bancorex; Emigrare sau Burse; Violenta in familie sau Alcool sau Divort; Cersit sau Copiii strazii; Ion Iliescu sau Corneliu Coposu; Regele Cioaba al Rromilor sau Regele Mihai I al Romanilor; Internet sau The Salt Street Journal. Iata catva autori: Andrei Plesu (Chipuri si masti ale tranzitiei), H.-R. Patapievici (Politice), Gabriel Liiceanu (Apel catre lichele). Daca ai inteles ceva scrie, daca nu ai inteles nimic scrie! Pe curand! P.S. Al doilea mesaj a fost mai clar, la el vom raspunde numarul viitor.
Daniel (Deva): Dragi prieteni! Va multumesc pentru a suta oara de numerele primite si doresc sa fiti binecuvantati in ceea ce faceti. Ma bucur mult sa pastrez legatura cu voi si sa aflu atatea noutati. Despre Samuel pot sa spun ca nu am primit inca nici un raspuns de la el. Din ce imi spunea sora lui, armata nu e chiar asa de vesela precum se bucura Sami. La telefon parea cam abatut, cred. Eu tocmai i-am trimis o scrisoare si sper ca voi afla mai multe despre el la Cluj. V-as incuraja sa-i scrieti. Pentru el inseamna foarte mult, mai ales ca nu cred ca are prea multi prieteni in armata unde viata e destul de dura. Va voi da adresa imediat ce o aflu de la ai lui. Scrisoarea mea am dat-o parintilor lui cand vor merge la el. In rest nu stiu ce mai este cu el. Despre NGM pot sa spun ca este foarte reusita si imi place mult; sunt multe situatii asemanatoare cu care ma intalnesc zilnic si ma ajuta mult. Dar cum ati aflat ca m-am abonat la ea? Referitor la numerele precedente ale revistei SSJ va voi urma sfatul si le voi lua mai tarziu de pe web.
Nota redactiei: Draga Daniel, noi am anticipat ca Samuel nu cunoaste foarte bine realitatea din armata, dar din felul cum numara el zilele presimtea ca nu va fi usor. Speram ca greul va trece. In NGM ti-a aparut numele la posta redactiei. Care crezi ca este diferenta dintre SSJ si NGM?
Titus (Los Angeles): Dragi prieteni si frati in Isus Christos, sunt bucuros sa va scriu cateva randuri despre mine si sa va impartasesc cateva aspecte din viata mea.... sunt membru la Biserica Penticostala “Emanuel” unde pastor este Fr. Lazar Gog, si consider ca suntem binecuvintati de Domnul sa avem un pastor cu un caracter si credinciosie fata de Dumnezeu deosebita... vedem ca biserica si ca membri ca Dumnezeu raspunde celor ce se incred in El si nu-i lasa... Am trecut prin multe greutati aici in America dar am vazut cu ochii mei ca fara Dumnezeu nu poti face nimic, ci doar prin puterea Duhului Sfant promis de Isus inainte de inaltarea la cer... Se apropie sarbatorile de iarna si cele ale schimbarii mileniului dar vreau sa spun ca Dumnezeu ne-a pregatit un frumos cadou bisericii noastre cu aceasta ocazie, si ne-a ajutat sa cumparam un local care sa apartina bisericii si in curind vor incepe remodelariile pentru a fi adaptat cerintelor noastre... Deocamdata ne inchinam Domnului intr-un Templu Evreiesc care prin bunavointa Lui am fost acceptati acolo... (personal consider o minune acest lucru)... Chiar Duminica trecuta am inteles ca Dumnezeu mai are de lucru mult in mijlocul nostru... a fost o seara de neuitat, plina de puterea Duhului Sfint si dorim acest lucru tuturor bisericilor care se inchina lui Dumnezeu in Duh si Adevar.. Cred ca am scris deja prea mult si daca doriti am sa continui saptamana viitoare cu alte aspecte din viata bisericii noastre Mult har si pace tuturor!
Nota redactiei: Ne bucuram sa aflam mai multe despre dumneavoastra. Asteptam noi amanunte oricand doriti. Pace.
Mircea Bere (?): Stimata, redactie ,in primul rand va multumesc ca ma tineti la curent cu orice stire proaspata din tara si pe plan religios si politc, ma bucur sa citesc toate aceste stiri dar ma intristeaza auzind de tot felul, de greve, de actiuni violente ale muncitorilor din Brasov, de faptul ca dupa 10 ani de la revolutie romanul nu poate sa zica – Ma, la's ca ii mai bine ca inainte! sau - lasa ca incetul cu incetul, dar sigur, se ridica Romania. Si eu sunt de acord cu ce a spus sora, domnisoara sau doamna Rodica Malos din Portland, USA, dar as vrea sa o intreb - Oare crestinii din China, tarile latine, sau tarile in care domneste inca comunismul, prostia si teroarea (Cecenia, Yugoslavia, etc), sa inteleg ca acolo nu sunt crestini care marturiesc Sangele Domnului peste tot, si probabil ca ei au parte numai de ce au avut parte Petru si Sila in temnita? Sau sa inteleg ca in Japonia, Germania chiar SUA sunt mai multi crestini ca in Romania sau Rusia si ca lor le merge asa de bine? Departe de mine de a tagadui puterea Sangelui Lui, dar mi se pare destul de ieftin sa spui ca presedintele tarii nu-i vinovat sau ca altu-i vinovat etc. Poate de multe ori nu ne cunoastem nici pe noi bine dar mai ales pe altii. Domnilor, tara noastra este asezata cel mai strategic din punct de vedere militar si politic, este exact asa ca si cum s-ar tine un banchet mare si ar fi invitate cele mai mari si puternice tarii din lume si dintr-o data apare si Romania in fata portii si portarul o va intreba “Straine unde ti-e haina de nunta, sau cel putin invitatia”, si Romania va intreba: “Dar ce, trebuie si asa ceva?” Deci in concluzie, trebuie sa ne rugam pentru Romania, dar Dumnezeu este suveran peste tot si spune Cuvantul Domnului, ca si daca smochinul nu va da rod la timpul lui eu tot il voi lauda pe Domnul. Asa sa ne ajute El, sa-L iubim cu tot ce avem in noi si pe aproapele nostru ca pe noi. Cu respect...
Nota redactiei: Va multumim pentru gandurile expuse. Surprinzator este ca nu aveam adresa dumneavoastra in baza de date. Asta inseamna ca nu stim de unde primeati revista, dar nu e nici o problema. Cu respect...
Eurotin (Bucuresti): Ionut, iti multumim pentru revista. Superb !!! EUROTIN
Nota redactiei: Eurotin, iti multumim pentru apreciere. Superb!!! SSJ
Cristina Chereches (Oradea): Salut! Ma numesc Cristina Chereches si sunt din Oradea. De anul acesta, sunt eleva la Liceul Baptist "Emanuel", in clasa a 9-a. Primesc regulat revista voastra si intotdeauna o citesc cu placere. In mod special, mi-a placut articolul Sabinei din ultimul numar, intitulat "Perspective psihologice". Increderea in sine este un subiect care ar trebui abordat mai des, deoarece este important, in mod special pentru tineri. Dorinta mea este sa pot publica acest articol in revista scolii noastre, numita "Sperante". As dori mult ca si ceilalti colegi ai mei sa gaseasca sprijin in cuvintele acelea, asa cum am gasit si eu. Daca voi credeti ca ar fi OK. si sunteti de acord cu mine, as dori sa-mi raspundeti la aceasta cerere cat mai curand posibil. Va multumesc anticipat! Dumnezeu sa va binecuvinteze!
Nota redactiei: Cristina, din punctul nostru de vedere e O.K., totul este sa specifici de unde ai preluat articolul. Cristina, dar sa nu ne pieredem in “afaceri” ..., apreciem calitatea ta de tanar cititor. Asteptam si alte opinii despre revista, asa cum asteptam si alte vesti despre tine. Salut.
Elena Faur (Bucuresti): As dori sa primesc si eu fiecare numar al revistei voastre - de acum in colo - insa daca se poate fara nici un supliment, sau ceea ce se numeste "file attachmant". Va multumesc pentru intelegere !! Sunt din Bucuresti si apreciez mult aparitia unei reviste crestine elecronice ! Este un lucru Extraordinar sa il poti intilni pe Dumnezeu chiar prin e-mail si Internet !! Posturi de televiziune crestine exista, posturi de radio crestine exista, reviste tiparite crestine exista - chiar prea multe! - insa iata si o revista electronica crestina ! Inca un PLUS pentru Dumnezeul Minunilor !! Continuati, si EL sa va ajute sa culegeti roade la vremea potrivita !In Christ, Elena Faur - asistenta medicala (22 ani). P.S. As dori sa va intreb daca acceptati inca un colaborator la revista voastra ?? (Poate pentru o posibila rubrica medicala !?).
Nota redactiei: Draga Elena, suplimentul se distribuie numai la cerere ( el este bine primit de calculatoare performante). Multumim pentru aprecieri. Da, ar fi interesanta o rubrica medicala (lunar?). In rest sa auzim numai de... sanatate.
Epilog: ...e cerul mai aproape, e in noi, nerabdatorii acestui apus
Pentru subscribe,unsubscribe, scrieti la adresa: (...) - trimiteti adresa si in functie de ce solicitati - o vom copia in / sterge din - banca de date. Indiferent de varianta, va multumeste:
The Salt Street Journal
Alina Simion
Aretta Bazdara
Daniel Grigoroscuta
Eduard Orasanu (redactor sef)
Ionut Apostu
M. P.
Sabina Dodan
"Frumusetea va salva lumea!" F. M. Dostoievski
iar frumusetea este
HRISTOS
La realizarea acestui numar au participat: Adrian Plamada, Danut Jemna, Danut Manastireanu, Dan Gheorghiu, Marin Cantea
Cuprins: Editorial, Lectia despre ..., Prima stire, Litera, Cugetari privind Evanghelia dupa Matei, Perspective teologice, Raftul de carti, Cinquecento, Andante, Miezonoptica, Trandafiri din Saron, Perspective psihologice, Cronica Cinematografica, Un bob de sare, Un alt bob de sare, Sunt tanar, Curier&Posta redactiei, Epilog, Informatii subscribe / unsubscribe.
Eduard Orasanu
Editorial
Generatia pro(testatara) studenteasca cunoaste nenumarate momente de convulsie. Prima strangere de inima se petrece in preajma admiterii. Si iata ca nu este normal ca in invatamantul superior romanesc sa se patrunda prin sisteme arbitrare si discutabile de evaluare si departajare. Manuale intregi sunt memorate, dar nu analizate si intelese in esenta lor. Asa ne afalm in fata unor persoane cu o capacitate de memorare foarte buna, dar incapabile sa discearna, sa analizeze, sa construiasca, sa propuna, sa creeze, sa lupte, sa fie performante. A doua strangere de inima se petrece in preajma gasirii unui loc in camin, si daca acesta este in sfarsit gasit ramai cu inima “aprinsa” cand vezi studenti si studente traind in acelasi camin, la acelasi etaj, in aceiasi camera, intr-un singur pat. A treia strangere de inima se petrece in preajma sesiunii si in timpul desfasurarii ei, pentru ca memoria are si ea limite, iar de invatat nu se invata pentru a fii un bun profesionist, ci pentru o scumpa si mult ravnita nota.... Asa ne aflam in fata unor persoane fara capacitatea de a stabili si urma un drum intelectual clar, fara putinta de a raspunde provocarilor spiritului, dimpotriva se bajbaie si se fura, se minte si se ramane in mediocritate. A patra strangere de inima se petrece in preajma posibilitatii de a primi o bursa in strainatate, pentru ca oriunde sa te afli, dar nu pe plaiul mioritic!
(Grafica cu care s-a editat acest numar. Grafica: Aretta Bazdara)
Lectia despre...
Mireasa mea, a noptii. O, fica a Ierusalimului! Vreau sa pictez pe rochia ta de nunta o natura moarta... Inima ta si trupul tau cald ii vor da viata... Mireasa noptii, o fica a Ierusalimului! Vreau sa scriu pe rochia te de nunta un vers inaripat... Inima ta si bratele tale vor prinde aripi. Vei trai inaripata. Mireasa noptii, o fica a Ierusalimului! Vreau sa aprind o candela pe rochia ta de nunta, candela cu ulei inmiresmat... Inima ta si bratele tale vor arde intelept. Vei trai inflacarata. (Eduard Orasanu)
Prima stire
- La sfarsitul acestei saptamani organizatia “Alege Viata” a sustinut programul intitulat “Week-end de instruire”. Acest program este semestrial si se adreseaza studentilor, el este un prilej de evaluare, cunoastere si apropiere. Organizatia “Alege Viata” lucreaza de mai mult timp printre studentii din campusurile universitare din Iasi.
- Peste 1500 de studentii Ieseni au marsaluit Joi, 11.11. ‘99, pe strazile din centru orasului. Ei se solidarizeaza cu miscarile de protest din restul tarii. Revendicarile privesc marirea burselor, micsorarea tarifelor pe mijloacele de transport local si interurban, etc.
- Miercuri 10 Noiembrie, Gara de Nord din Bucuresti a fost blocata de sindicalistii SNCFR . Timp de cinci ore traficul feroviar a fost blocat. Revendicarile privesc incetinirea procesului de reforma a SNCFR (reforma care ar descentraliza transportul de calatori), marirea salariului, etc.
Adrian Plamada
Litera
De o buna bucata de timp ma zbat in cautarea unor solutii la problemele actuale cu care vrand, nevrand, biserica are de a face. Sunt student la teologie si intru des in contact cu biserici evanghelice si vad felul cum acestea raspund nevoilor actuale. Nu pretind ca as putea gasi raspunsul la aceasta intrebare, eu nefiind singurul care si-o pune de la Hristos incoace, insa sper sa trag un semnal de alarma, sau ce a mai ramas din el, pentru cei care, la fel ca mine vor ca Imparatia lui Dumnezeu sa vina. Biserica in timpul comunismului era o comunitate de oameni adunati laolalta care se simteau bine impreuna ca frati si ca surori si care luptau impreuna impotriva a “ceva”.
Ce era acel “ceva” atunci si ce este astazi? Atunci un crestin trebuia sa se mentina pe pozitie in fata conducatorilor comunisti si a ideologiei lor. Daca nu renuntai la credinta ta riscai sa-ti pierzi locul de munca sau de studiu. Apreciez enorm pe oamenii care au avut curajul in acele zile sa se mentina ferm pe pozitia lor, sa sufere chiar pentru ea. De mule ori cand ma gandesc la acele vremuri imi vine un gand de regret ca nu am putut lua parte la ceea ce s-a intamplat, ca nu am fost tras si eu la judecata si intrebat despre credinta mea si pus sa aleg intre credinta si o profesie sau un salariu mai bun. Cred ca astazi prea putine biserici si-au gasit acel “ceva” impotriva caruia sa lupte, care sa le tina stranse laolalta “pana dupa miezul noptii”.
(student la facultatea de teologie, IBEO - Oradea, an II)
Danut Jemna
Cugetari privind Evanghelia dupa Matei (XXV)
Poate pentru multi dintre noi efectele caderii fiintei umane nici nu sunt banuite macar. Multi nici nu au termeni de comparatie fata de starea omului care a fost creat sa reflecte chipul lui Dumnezeu, nici nu banuie cat de adanc este sensul omului. Ceea ce se petrece sub soare nu este altceva decat o jalnica conditie a omului cazut in animalitate (ca sa parafrazam expresia unor semeni de-ai nostri care considera omul un animal rational). Asa facem istorie, alergand sa ne acoperim grijile, teama si suspiciunile. Revelatia crestina, prin Evanghelie, ne arata ca prin cadere omul a pierdut ceva esential, ceva care tine de sensul sau: a cazut in robia lucrurilor pe care trebuia sa le stapaneasca, a cazut in instrumentalismul lucrurilor de infaptuit. Ca o incercare de a-si recastiga demnitatea pierduta, cel ce era menit sa-si exprime libertatea in dialog cu divinul si cu semenii, se lupta cu cele potrivnice, se exteriorizeaza in forma robiei alergarii dupa implinire. Chiar in conditiile caderii, Evanghelia ne arata ca omul ramane suprema valoare. Viata este mai mult decat mancare si bautura - iata o expresie extrem de simpla, dar atat de greu de inteles in viata practica. intelegerea acestui adevar se confirma doar atunci cand grija, puterea omului sunt indreptate spre propria viata, spre esenta vietii, spre iesirea din robie, din moarte. Iar cand Evanghelia spune ca trupul este mai de pret decat imbracamintea, se afirma un alt adevar simplu, clar, dar la fel de greu de realizat. Greutatea nu vine din perspectiva rationalitatii enuntului, ci din aceea a dimensiunii sale practice si a ancorarii lui in realitatea sensului omului. Aici se cere un salt calitativ: sa devii cineva, sa iesi din sclavie, sa-ti recapeti demnitatea si libertatea de stapan. Este vorba despre o ancorare, de o inradacinare, nu in cele pamantesti, istorice, trecatoare, ci in cele ale Tatalui ceresc, care sunt vesnice.
(textul acesta se poate citi integral in "Danut Jemna" - Cugetari privind Evanghelia dupa Matei)
Danut Manastireanu
Perspective teologice
Ce s-a intamplat in 1517, la Reforma, este iarasi extrem de important pentru noi, care ne consideram mostenitorii Reformei radicale. Luther a observat stricaciunea Bisericii, atat morala, cat si doctrinala, si a incercat sa cheme biserica la auto-reformare. Intentia lui Luther, ca si a lui Calvin mai tarziu, nu a fost sa produca o schisma. Acest lucru ar fi fost inimaginabil in acele vremuri. Ei au dorit sa reformeze Biserica. A rupe unitatea Bisericii era considerat un pacat de moarte, si prin crezul pe care fiecare crestin il rostea duminica – „cred in una, sfanta, universala si apostolica Biserica“ - afirma aceasta unitate. In ciuda faptului ca avusese deja loc o schisma, prin care au luat nastere doua biserici ce s-au afurisit reciproc de-a lungul istoriei, incercand totusi, in acest timp si in diverse randuri sa refaca unitatea, Biserica continua sa afirme unitatea ei de nezdruncinat.
Tragedia a constat in lipsa de intelepciune a papilor vremii, in aroganta si stricaciunea care domina institutia catolica, pe de-o parte, iar pe de alta parte in incapatanarea proverbiala a lui Luther. Combinandu-se, acestea au dus la o ruptura nefericita. Au mai fost si motive politice care au dus la aceasta scindare. Principii germani care au dorit sa se emancipeze de sub autoritatea papala, au facut din Luther un purtator de stindard de catre, si trecerea multora dintre statuletele germane la protestantism a fost una pur formala si fundamentata politic. Se poate reprosa Reformei ca oamenii nu au trecut la protestantism printr-o decizie personala, ci au avut loc convertiri formale, care nu au antrenat intotdeauna o schimbare a mentalitatilor. Tocmai de aceea au aparut anabaptistii si ceilalti radicali protestanti, care au incercat, mai bine sau mai rau, sa duca la bun sfirsit ceea ce n-au facut reformatorii.
(textul “Perspective teologice” poate fi citit integral in "arhiva de aur" – Danut Manastireanu)
Eduard Orasanu
Raftul de carti
Theodore Dreiser - "O Tragedie Americana"
Melodia lunii, cantecul apei, pas sfios si ritm tacut... dar a venit gerul prea devreme. Ceva apasa peste fruntile acestea atat de tinere si atat de frumoase. Un duh de unire, un duh de despartire. O mana intinsa, o aripa franta... Cine poate opri venirea iernii? Melodia randurilor scrise, cantecul literelor asternute, pas starnit de durere si ritm zbuciumat de disperare. Roberta scrie... strigand ca frigul sa nu vina. Ceva apasa peste randurile ei, greseala ireparabila, dar si surzenia lui... dar cine ne poate opri sa nu auzim chemarea sentimentelor? Melodia ce incepe mereu primavara, si se sfarseste odata cu venirea iernii. Calatoria pe drumul unic si totusi comun, pe drumul esential si totusi banal. De cate ori ne intrebam daca suntem pe drumul cel bun? Drumul sentimentelor, incalcit si alunecos. Drumul sentimentelor placut si ferbinte. Acest drum este flamand si insetat dupa noi calatori... dupa noi muzicieni, dupa noi cantece...
Roberta scrie si strigatul ei devine public, national, dezbatut, compatimit, exemplar. Roberta scrie, iar Clyde se gandeste la melodia lunii si, vai, la cantecul apei... Roberta scrie cu demnitate si cu revolta catre un suflet ce e plin de o sfasietoare pustietate, catre un suflet ce niciodata nu a auzit.
Aretta Bazdara
Cinquecento
"Totul este in noi, opera noastra este un fel de jurnal" Pablo Picasso
Renasterea s-a facut simtita si in afara Italiei. Respiratia sa aducatoare de schimbare in frumos si-a dus umbra si peste vestul si nordul Europei, Tarile de Jos, Franta, Germania, Anglia. Tarile de Jos cunosc o mare dezvoltare economica in secolele XV si XVI. Aceasta dezvoltare a influentat arta. Nu voi vorbi despre contexte social-economice ... voi vorbi despre arta.
Ma intereseaza Jan Van Eyck (1390-1441), reprezentant al artei din Tarile de Jos, primul mare nume al picturii flamande. El este cel care a realizat alaturi de fratele sau Hubert Van Eyck capodopera “Altarul mielului mistic”
lucrare ce are ca tema omagierea simbolului crestinatatii, aflata la Catedrala “Saint Bavon-Gand”. Privind opera sa mi se pare ca doarme in liniste... mi-e teama sa nu-o trezesc - Madona Cancelarului Rolin, Luvru Paris, Portretul Cardinalului Albergati ... dar o voi privi asa cum doarme rugindu-ma a ramine in somnul ei care imi bucura privirea.
...
Schita. Un ceva pe care imi incerc gindurile. Nu le spun pe toate si nu le fac clar... Schita este ce simt, ce pling, ce visez... Tabloul se naste prin schita si e ce simt, ce pling, ce visez, toate la un loc... Da-mi un cuvint care sa-mi fie si sentiment si plins si visare...
(din Oradea)
(Recomandam a se vedea "Istoria SSJ-ului in 6 desene" & Cinquecento - Aretta Bazdara)
Daniel Grigoroscuta
Andante
Ingenuncheat in camera sa, artistul plange... Isi plange nevrednicia, nimicnicia in fata Divinitatii, este patruns de patimile Mantuitorului sau?
Aceasta este postura in care Bach a fost de multe ori surprins de catre sotia sa, Anna Magdalena, in timpul cat a compus cea mai ampla lucrare a sa, "Patimile dupa Matei". Structurat in doua parti, oratoriul a fost interpretat pentru prima oara la 15 aprilie 1729, chiar in Vinerea Patimilor. Libretul oratoriului a fost scris de Christian Friedrich Picander, in limba germana.
Fiind o lucrare vasta, "Patimile dupa Matei" solicita cel mai mare ansamblu interpretativ din creatia compozitorului: patru solisti, doua coruri, un cor de copii, doua orchestre de coarde, instrumente de suflat, doua orgi si bas continuu.
Personajele oratoriului: evanghelistul Matei (tenor), Isus (bariton), apostolii Iuda si Petru, Pilat si sotia acestuia, cele doua slujnice, soldatii, femeile credincioase. Personajul colectiv, poporul, este interpretat de cele doua coruri. Bach surprinde extraordinar de bine psihologia multimii (in care eu unul ma regasesc, strigand: "Rastigneste-l!"), care are o dubla atitudine: de ura si de compatimire; dramaturgia muzicala a oratoriului este insa sustinuta in principal de orchestra.
Ce-ar fi sa auzim de Pasti intr-una din bisericile noastre "Patimile dupa Matei"? Oare cum ar fi receptate? Ar avea oare asupra noastra efectul pe care l-au avut asupra crestinilor din sec. XVIII? Frumoase si irecuperabile timpuri...
(recomandam a se vedea “Daniel Grigoroscuta – Galeriile de muzica clasica ‘Andante’”)
Miezonoptica
“Fiecare are dreptul la banalitatile lui!
Am vazut cum micile vietati stiu sa-si construiasca caminul apreciind corect spatiul necesar. Reusesc sa armonizeze spatiul intim cu natura si cu ele insele. Cu ingeniozitate, agilitate si simplitate zidesc vremelnic pentru ca ele stiu ca viata este o caravana ce nu se opreste. Astazi esti aici, maine pleci... Omul, dimpotriva, construieste fara limite si gust, distrugand natura si sentimentul nelinistii inaltatoare (sentiment ce te tine ager si atent la sunetul de trambita si la strigarea :”Iata mirele, iesiti-i in intampinare!”. (Eduard Orasanu)
Dan Gheorghiu
Trandafiri din Saron
La Inceput
La Inceput a fost Cuvantul
Cel viu, divin si infinit;
Din vesnicii, scrutand adancul,
El m-a ales si m-a iubit.
La Inceput a fost Edenul
Cel dulce, suav si 'mbatator,
Pastrand in sanul sau polenul
Neprihanitului Izvor;
La Inceput a fost o Lege,
Un indrumar spre Absolut,
Purtand in sine cai de Rege,
O Dragoste si-un vas de lut;
La Inceput a fost o Iesle,
Un Fiu si-un Imparat promis
Purtand pe cap cununi de stele
Si-n Sine-un Canaan de vis;
La Inceput a fost o Cruce,
Si spini, si ura de primit;
Cand toti I-au zis: "- O, nu Te duce!",
El m-a iubit si S-a jertfit;
La Inceput...; de fiecare data
ne-a insotit Emanuel
Si ne-a umbrit cu dragoste un Tata
Din El, prin El si pentru El!
...
La Inceput, acum, alege
Pe Cel ce-n rani de cer te-a scris,
Din lantul cel faradelege
Sa-I fii un crin in paradis.
(Publicata in volumul de Poezie crestina "Si eu si tu...", Ed. "Agape", Fagaras, 1995, p.37)
(poeziile "Trandafiri din Saron" pot fi citite in "arhiva de aur" - Dan Gheorghiu)
Sabina Dodan
Perspective psihologice
“A INDRAZNI” - CHEIA INCREDERII IN SINE (III)
Cum se pune in functiune increderea in sine?
Psihologul francez Nathaniel Branden afirma: “Cred ca noi ne nastem cu diferente genetice care redau constructia stimei noastre de sine mai mult sau mai putin dificila.” Dar educatia este in egala masura un factor esential. Un studiu intitulat “The Antecedents of Self-Esteem” a demonstrat faptul ca stima de sine care se sprijina pe parinti este cel mai bun model pentru a dezvolta o solida incredere in sine inca din copilarie. Acesti parinti par sa aiba puncte de vedere comune: isi cresc copiii cu dragoste si respect, le definesc regulile potrivite si le comunica asteptarile lor; nu ii asalteaza cu reprosuri, nu-i coplesesc cu ridicolul, nu folosesc umilinta sau abuzul psihic pentru a-i controla, ci vor sa le dovedeasca ca au incredere in competenta, caracterul si vointa lor.
Se pune intrebarea daca nu cumva totul se produce prea devreme. Raspunsul este “nu”, studiul demonstrand ca anumiti copiid aflati in situatiile de mai sus devin adulti, se pun in pielea lor maturizandu-se, pe cand altii, proveniti din mijlocul instabilitatilor si-al schimbarilor, mai putin pasnici si afectosi au definite cel mai bine sensul si valorile care corespund unei bune stime de sine.
Cum se poate ameliora stima de sine?
Stima de sine, argumentata prin constiinta de sine se poate ameliora prin exercitii care permit ca partea inconstienta din noi, sa devina constienta. N. Branden propune o tehnica de completare a frazelor, in scris sau oral, cateva minute pe zi, de genul: “A fi responsabil de sine inseamna...”, “Daca vreau sa fiu mai fericit astazi, as putea...”, “Daca as accepta entuziasmul/frica mea...”. Trebuie sa se raspunda foarte spontan si sa se utilizeze aceiasi serie de fraze in timpul unei saptamani. Repetarea frecventa, permanenta, dezamorseaza dorinta pe care o avem inconstient de-a evita tot ceea ce este inconfortabil, ceea ce ne deranjeaza sau ne nemultumeste. Dupa aplicarea acestui program un pacient marturisea: ”schemele mele functionale au devenit atat de clare, mi-am dat seama de inutilitatea si distructivitatea lor incat am incetat sa le mai folosesc; am dobandit modalitati de-a actiona care m-au facut mult mai fericit”.
Multi dintre pacienti nu sufera de un exces de sine, ci de o deformare legata de incapacitatea lor de a recunoaste lipsa de incredere in sine. A accepta limitele realitatii noastre este una din piesele esentiale pentru a reconstitui in final o parere pozitiva despre noi. Pentru aceasta exista un mod, o maniera de a vorbi, de a ne misca, de a surade care reflecta placerea de a trai, dar exista si anumite cuvinte care ne marcheaza si ne deranjeaza multa vreme; sunt acele stereotipuri cu care parintii isi agaseaza copiii, acele mici scene de familie pe care ni le amintim toata viata.
Este deasemenea foarte important sa facem distinctia intre increderea in sine si aroganta. “Suferinta acestei lumi provine din faptul ca oamenii sunt absorbiti la infinit sa se gandeasca cat mai bine la ei insusi”.
(textele "Perspective psihologice" pot fi citite integral in "arhiva de aur" - Sabina Dodan)
Marin Cantea
Cronica cinematografica
"Elisabeth, regina virgina"
Filmul a fost nominalizat cu 7 Oscaruri si vrea sa reproduca atmosfera anilor venirii la domnie a reginei Elisabeta I a Angliei.
Contextul politic era destul de dur, dupa moartea regelui Henric al VIII-lea, care a lasat pretendente la tron 2 fete. Cea mai mare dintre ele care era catolica, a murit si i-a urmat sora mai mica, protestanta. Catolicii, fiind inca foarte puternici, au incercat sa o antreneze pe regina in razboaie care sa-i atraga ura poporului. Protestantii au sfatuit-o sa se marite cu un print strain pentru a incheia aliante puternice cu vecinii si pentru a naste un mostenitor pentru stabilitatea regatului. In schimb, au fost si oameni care au sfatuit-o sa nu renunte la tron. Dar au invatat-o ca pentru a pastra tronul trebuie sa renunte la sentimentele proprii, pacea se mentine prin sange si potrivnicii trebuie indepartati prin crima.
Regina v-a depune un juramant de castitate, "casatorindu-se" astfel cu poporul, castigandu-i astfel increderea si supunerea pentru ca "oamenii pretuiesc intotdeauna ceea ce e mai presus de ei." Ni se prezinta o lume politica dura, in care sabia lui Damocles atarna mereu deasupra capetelor celor de la putere, in care nu este loc pentru sentimente personale, ci primeaza intodeauna interesul politic si in care deseori potrivnicii sunt pedepsiti cu moartea.
Filmul ar trebui sa trezeasca in cei care doresc sa ajunga la putere constiinta ca a conduce inseamna a te priva de interesele personale pentru nevoile celor condusi.
(textele din "Cronica cinematografica" pot fi citite integral in "arhiva de aur" - Marin Cantea)
Alina Simion
Un bob de sare
Simti cum te indoi, dar iti place. Faci lucrul acesta din dragoste. Din dragoste pentru aproapele tau. Aproapele tau care esti chiar tu insati. Parca-i altfel acum cand ti-ai gasit rostul. Te-ai identificat . Nimic nu ti se mai pare fara sens... Pana la urma si aplicarea are o semnificatie.
Sabina Dodan
Un alt bob de sare
Trebuie sa urmez singura cale care exista
sa descopar singura adevarul,
sa merg prin pacat, prin chin si durere
s-ajung prin credinta, speranta si teama
sa Te descopar, sa ma salvez...
Ionut Apostu
Sunt tanar
"Sa poti sa fii un prieten..."
Sa poti sa fii un prieten... Acesta a fost motto-ul primei serate “Har Si SSJ”. Dupa serata am fost intrebati de ce nu am atins deloc acest subiect, sau de ce am ales tocmai acest motto al unei serate culturale... De ce? Poate pentru a da un sens unui lucru tot mai acut in viata tinerilor si anume faptul ca nu stim sa fim prieteni. A fi prieten nu duce neaparat cu gandul la o relatie anume, ci la a fi educat in a fi PRIETEN! Intr-o lume in care accentul se pune pe a avea si nu a intretine o relatie, lipseste poate un element de baza: incredere! Acea incredere care sa spulbere orice temere, orice suspiciune. Veti spune poate ca acest lucru nu se poate intampla atata timp cat sunt tineri care spulbera tocmai aceste valori. Acesti tineri pot fi educati sa fie responsabil;i, sa isi asume acea responsabilitate dar si riscul...
Sa poti sa fii un prieten... inseamna ceva mai mult decat cuvinte, inseamna sa simti cu cel care il consideri prieten. Nu doar sa stii ci sa si faci ceea ce ai fost educat: sa fii un prieten sau sa ai nevoie de un prieten.
Sa poti sa fii un prieten... inseamna sa asculti, sa ai rabdare, sa nu judeci. In momentul cand ai incalcat aceste trei valori deja ai distrus un prieten... o relatie... un om.
Sa poti sa fii un prieten... Oare putem noi cu adevarat sa intelegem sensul acestor cuvinte? Cred ca nu...
(recomandam a se vedea "Imagini si texte despre seratele 'Har' & SSJ")
Curier & Posta redactiei:
Emanuel (Australia): Har si pace din Australia. Va multumesc pentru revista... si doresc ca bunul Dumnezeu sa va binecuvinteze pentru tot efortul care voi il faceti.
Nota redactiei: Multumim mult. Poate ne spuneti cateva impresii despre suplimentul revistei. Cum vi se pare Iasul? Multe binecuvantari.
Emi P. (Bucuresti): Hi, Este o inventie frumoasa si utila. Sunt Emi Pavel si sunt redactor la Radio Vocea Evangheliei Bucuresti. Doresc sa fiu inclus in lista de abonati in format care se poate citi cu Outlook. Si ginditi-va daca va pot ajuta la ceva. In rest.. multa binecuvintare.
Nota redactiei: Salut, inventia evident nu ne apartine, “inventia” este un prilej, virtual, de a fi impreuna, prilej amenajat de convingerea ca frumusetea poate salva. Sunt Edi Orasanu si sunt redactor sef la “The Salt Street Journal”. Doresc sa-ti spun bine ai venit pe lista noastra. Cred ca ne putem ajuta la nivelul informatiilor. Scrie-ne ceva despre activitatea ta la RVE. Scrie-ne ceva despre RVEB. In rest... audienta maxima. Ramai cu Dumnezeu.
Cornelia Davis (USA): Ma numesc Cornelia Davis si sint studenta in Dallas, Texas. Am descoperit pagina voastra intimplator si recunosc ca mi-a provocat curiozitatea. Care e "Concept Statement-ul" vostru? Pentru cursul meu de Sociologie trebue sa scriu un "research paper" despre schimbarile sociale din Romania de dupa revolutie. Are cineva timp sa-mi scrie citeva idei?
Nota redactiei: Draga Cornelia, intamplarea este un prilej de bucurie. Pe Internet, in curand, vei gasi multe date despre noi. Iata cateva cuvinte ce descriu schimbarile petrecute in societatea Romaneasca. Aceste cuvinte cuprind drame, nelinisti, victime, etc. : Revolutie sau Lovitura de Stat; Victime sau Teroristi; Republica sau Monarhie; Sindicat sau Mineriada; Libertatea presei sau Modelarea opiniei publice sau Manipulare; Prosperitate sau Somaj; Avort sau Orfelinat; Case nationalizate sau Chiriasii caselor nationalizate; Munca la “negru” sau Impozit; Alegeri libere sau Campanie electorala; Accesul la dosarele de Securitate sau Procesul Comunismului; “Smenarii”(afaceristii) sau Prostitutie; Editarea de carte sau Cultura de “cartier”; Violenta sau Bande organizate; Coruptie sau Imunitate Parlamentara; Afacerea “Caritas” sau Bancorex; Emigrare sau Burse; Violenta in familie sau Alcool sau Divort; Cersit sau Copiii strazii; Ion Iliescu sau Corneliu Coposu; Regele Cioaba al Rromilor sau Regele Mihai I al Romanilor; Internet sau The Salt Street Journal. Iata catva autori: Andrei Plesu (Chipuri si masti ale tranzitiei), H.-R. Patapievici (Politice), Gabriel Liiceanu (Apel catre lichele). Daca ai inteles ceva scrie, daca nu ai inteles nimic scrie! Pe curand! P.S. Al doilea mesaj a fost mai clar, la el vom raspunde numarul viitor.
Daniel (Deva): Dragi prieteni! Va multumesc pentru a suta oara de numerele primite si doresc sa fiti binecuvantati in ceea ce faceti. Ma bucur mult sa pastrez legatura cu voi si sa aflu atatea noutati. Despre Samuel pot sa spun ca nu am primit inca nici un raspuns de la el. Din ce imi spunea sora lui, armata nu e chiar asa de vesela precum se bucura Sami. La telefon parea cam abatut, cred. Eu tocmai i-am trimis o scrisoare si sper ca voi afla mai multe despre el la Cluj. V-as incuraja sa-i scrieti. Pentru el inseamna foarte mult, mai ales ca nu cred ca are prea multi prieteni in armata unde viata e destul de dura. Va voi da adresa imediat ce o aflu de la ai lui. Scrisoarea mea am dat-o parintilor lui cand vor merge la el. In rest nu stiu ce mai este cu el. Despre NGM pot sa spun ca este foarte reusita si imi place mult; sunt multe situatii asemanatoare cu care ma intalnesc zilnic si ma ajuta mult. Dar cum ati aflat ca m-am abonat la ea? Referitor la numerele precedente ale revistei SSJ va voi urma sfatul si le voi lua mai tarziu de pe web.
Nota redactiei: Draga Daniel, noi am anticipat ca Samuel nu cunoaste foarte bine realitatea din armata, dar din felul cum numara el zilele presimtea ca nu va fi usor. Speram ca greul va trece. In NGM ti-a aparut numele la posta redactiei. Care crezi ca este diferenta dintre SSJ si NGM?
Titus (Los Angeles): Dragi prieteni si frati in Isus Christos, sunt bucuros sa va scriu cateva randuri despre mine si sa va impartasesc cateva aspecte din viata mea.... sunt membru la Biserica Penticostala “Emanuel” unde pastor este Fr. Lazar Gog, si consider ca suntem binecuvintati de Domnul sa avem un pastor cu un caracter si credinciosie fata de Dumnezeu deosebita... vedem ca biserica si ca membri ca Dumnezeu raspunde celor ce se incred in El si nu-i lasa... Am trecut prin multe greutati aici in America dar am vazut cu ochii mei ca fara Dumnezeu nu poti face nimic, ci doar prin puterea Duhului Sfant promis de Isus inainte de inaltarea la cer... Se apropie sarbatorile de iarna si cele ale schimbarii mileniului dar vreau sa spun ca Dumnezeu ne-a pregatit un frumos cadou bisericii noastre cu aceasta ocazie, si ne-a ajutat sa cumparam un local care sa apartina bisericii si in curind vor incepe remodelariile pentru a fi adaptat cerintelor noastre... Deocamdata ne inchinam Domnului intr-un Templu Evreiesc care prin bunavointa Lui am fost acceptati acolo... (personal consider o minune acest lucru)... Chiar Duminica trecuta am inteles ca Dumnezeu mai are de lucru mult in mijlocul nostru... a fost o seara de neuitat, plina de puterea Duhului Sfint si dorim acest lucru tuturor bisericilor care se inchina lui Dumnezeu in Duh si Adevar.. Cred ca am scris deja prea mult si daca doriti am sa continui saptamana viitoare cu alte aspecte din viata bisericii noastre Mult har si pace tuturor!
Nota redactiei: Ne bucuram sa aflam mai multe despre dumneavoastra. Asteptam noi amanunte oricand doriti. Pace.
Mircea Bere (?): Stimata, redactie ,in primul rand va multumesc ca ma tineti la curent cu orice stire proaspata din tara si pe plan religios si politc, ma bucur sa citesc toate aceste stiri dar ma intristeaza auzind de tot felul, de greve, de actiuni violente ale muncitorilor din Brasov, de faptul ca dupa 10 ani de la revolutie romanul nu poate sa zica – Ma, la's ca ii mai bine ca inainte! sau - lasa ca incetul cu incetul, dar sigur, se ridica Romania. Si eu sunt de acord cu ce a spus sora, domnisoara sau doamna Rodica Malos din Portland, USA, dar as vrea sa o intreb - Oare crestinii din China, tarile latine, sau tarile in care domneste inca comunismul, prostia si teroarea (Cecenia, Yugoslavia, etc), sa inteleg ca acolo nu sunt crestini care marturiesc Sangele Domnului peste tot, si probabil ca ei au parte numai de ce au avut parte Petru si Sila in temnita? Sau sa inteleg ca in Japonia, Germania chiar SUA sunt mai multi crestini ca in Romania sau Rusia si ca lor le merge asa de bine? Departe de mine de a tagadui puterea Sangelui Lui, dar mi se pare destul de ieftin sa spui ca presedintele tarii nu-i vinovat sau ca altu-i vinovat etc. Poate de multe ori nu ne cunoastem nici pe noi bine dar mai ales pe altii. Domnilor, tara noastra este asezata cel mai strategic din punct de vedere militar si politic, este exact asa ca si cum s-ar tine un banchet mare si ar fi invitate cele mai mari si puternice tarii din lume si dintr-o data apare si Romania in fata portii si portarul o va intreba “Straine unde ti-e haina de nunta, sau cel putin invitatia”, si Romania va intreba: “Dar ce, trebuie si asa ceva?” Deci in concluzie, trebuie sa ne rugam pentru Romania, dar Dumnezeu este suveran peste tot si spune Cuvantul Domnului, ca si daca smochinul nu va da rod la timpul lui eu tot il voi lauda pe Domnul. Asa sa ne ajute El, sa-L iubim cu tot ce avem in noi si pe aproapele nostru ca pe noi. Cu respect...
Nota redactiei: Va multumim pentru gandurile expuse. Surprinzator este ca nu aveam adresa dumneavoastra in baza de date. Asta inseamna ca nu stim de unde primeati revista, dar nu e nici o problema. Cu respect...
Eurotin (Bucuresti): Ionut, iti multumim pentru revista. Superb !!! EUROTIN
Nota redactiei: Eurotin, iti multumim pentru apreciere. Superb!!! SSJ
Cristina Chereches (Oradea): Salut! Ma numesc Cristina Chereches si sunt din Oradea. De anul acesta, sunt eleva la Liceul Baptist "Emanuel", in clasa a 9-a. Primesc regulat revista voastra si intotdeauna o citesc cu placere. In mod special, mi-a placut articolul Sabinei din ultimul numar, intitulat "Perspective psihologice". Increderea in sine este un subiect care ar trebui abordat mai des, deoarece este important, in mod special pentru tineri. Dorinta mea este sa pot publica acest articol in revista scolii noastre, numita "Sperante". As dori mult ca si ceilalti colegi ai mei sa gaseasca sprijin in cuvintele acelea, asa cum am gasit si eu. Daca voi credeti ca ar fi OK. si sunteti de acord cu mine, as dori sa-mi raspundeti la aceasta cerere cat mai curand posibil. Va multumesc anticipat! Dumnezeu sa va binecuvinteze!
Nota redactiei: Cristina, din punctul nostru de vedere e O.K., totul este sa specifici de unde ai preluat articolul. Cristina, dar sa nu ne pieredem in “afaceri” ..., apreciem calitatea ta de tanar cititor. Asteptam si alte opinii despre revista, asa cum asteptam si alte vesti despre tine. Salut.
Elena Faur (Bucuresti): As dori sa primesc si eu fiecare numar al revistei voastre - de acum in colo - insa daca se poate fara nici un supliment, sau ceea ce se numeste "file attachmant". Va multumesc pentru intelegere !! Sunt din Bucuresti si apreciez mult aparitia unei reviste crestine elecronice ! Este un lucru Extraordinar sa il poti intilni pe Dumnezeu chiar prin e-mail si Internet !! Posturi de televiziune crestine exista, posturi de radio crestine exista, reviste tiparite crestine exista - chiar prea multe! - insa iata si o revista electronica crestina ! Inca un PLUS pentru Dumnezeul Minunilor !! Continuati, si EL sa va ajute sa culegeti roade la vremea potrivita !In Christ, Elena Faur - asistenta medicala (22 ani). P.S. As dori sa va intreb daca acceptati inca un colaborator la revista voastra ?? (Poate pentru o posibila rubrica medicala !?).
Nota redactiei: Draga Elena, suplimentul se distribuie numai la cerere ( el este bine primit de calculatoare performante). Multumim pentru aprecieri. Da, ar fi interesanta o rubrica medicala (lunar?). In rest sa auzim numai de... sanatate.
Epilog: ...e cerul mai aproape, e in noi, nerabdatorii acestui apus
Pentru subscribe,unsubscribe, scrieti la adresa: (...) - trimiteti adresa si in functie de ce solicitati - o vom copia in / sterge din - banca de date. Indiferent de varianta, va multumeste:
The Salt Street Journal
Alina Simion
Aretta Bazdara
Daniel Grigoroscuta
Eduard Orasanu (redactor sef)
Ionut Apostu
M. P.
Sabina Dodan
"Frumusetea va salva lumea!" F. M. Dostoievski
iar frumusetea este
HRISTOS
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu