(SSJ - The Definitive Collection 2007)
Eduard Orasanu
Chris & Moldova Gospel
(concert 100% live)
Miercuri 17 aprilie 2002, ora 18:00, Gara Iasi
Chris a ajuns in Iasi. Este singurul invitat la sarbatoarea care marcheaza impliniriea a trei ani de existenta SSJ. Da, gara din Iasi inca nu e terminata, renovarea continua etern, eu si Chris nu ne-am vazut de patru luni. Ce va fi maine? Pai daca va fi frumos vom merge in Poiana cu Statui, oricum avem si planul B. In gara sunt si cu Oli, el va fi gazda lui Chris. Plecam spre Tatarasi.
Miercuri 17 aprilie 2002, ora 19:00, Tatarasi
Supriza, apa calda nu curge! Pana va veni lichidul dupa care tanjim vorbim despre Festivalul de la Oradea, prima editie si, evident, a doua editie. Chiar si astazi se aud ecourile festivalului: concurenta care a luat locul I la interpretare, Anca Sintea, e in pragul editarii primului CD. Industria muzicala evanghelica are un punct de reper si un loc in care poate primi sau poate oferi premii, un loc in care sa cunoasca nemijlocit reactia 'consumatorilor' de muzica, a acestui tip special de muzica. Presa evanghelica a lipsit, politica oficiala e asemanatoare cu cea a strutului: 'Un asemenea festival nu exista, o asemenea muzica nu se asculta, nu are fani'. Vorbim despre tinerii transilvaneni, si aparenta inexpresivitate a celor din Moldova. Al doilea festival nadajduim ca va reusi sa traseze o directie. Oli traseaza propria lui directie, bucataria, unde a pregatit o cina, care a iesit cum sa va spun?
Joi 18 aprilie 2002, ora 8:15, Bulevardul Socola
Ionut Apostu suna: 'Ai vazut cum e cerul, spre Barnova sunt nori, de la mine nu se vede releul...', 'Stai linistit eu il vad...'. Cum sa ma imbrac? Intrebare nu inutila, doua saptamani vremea a fost extrem de mohorata, inchisa si rece. Desi cobor in pantaloni scurti, in jumatate de ora ma imbrac, dupa o portie de ironie din partea lui Ionut, normal. Mergem in piata, mergem la Mall, ne intalnim cu Radu Lazar, e cu masina, ne mai trebuie pentru transport inca una: 'Mergi la Barnova?', 'Ce e la Barnova?', 'Trei ani de SSJ, petrecere, invitat surpriza', 'Merg la Barnova, dar n-am numar pe spate etc.', 'Ne vedem la 10:00 la McDonald's.' Mergem in Tatarasi, Chris ne asteapta.
Joi 18 aprilie 2002, ora 9:45, Tatarasi
Masina nu pleaca din prima, Chris spune in gluma: 'Asta pentru ca m-am urcat eu', deschide putin usa, motorul porneste. Telefon spre Daniel Grigoroscuta: 'Coboara, venim sa te luam', baiat extrem de constiincios, nu vrea sa piarda doua laboratoare, ii spunem ca avem inca o masina. Fetele ar trebui sa ne astepte in fata la McDonald's. Vremea pare ca tine cu noi, Dumnezeu a ingaduit o zi frumoasa. Cum suntem noi dupa trei ani? Suntem cel putin in posesia expresiilor: 'iti aduci aminte?', 'dar de articolul acela de acum un an ce zici?', 'Craciunul acela in care am fost inundati a fost acum doi ani'
Joi 18 aprilie 2002, ora 10:00, MC Donald's
Sabina Dodan e prima, ne asteapta. Ne asezam la o masa afara. Chris si SSJ s-au mai intalnit acum doi ani, asa ca nu trebuie prea multe introduceri. Ionut si Daniel pleaca pentru ultimele cumparaturi. Alina Simion apare si ea. Discutam si iar discutam, e veselie, e ingrijorare, e nerabdare, e surpriza: 'Cum? In SSJ sunteti doi ortodocsi, doi baptisti, un crestin dupa Evanghelie si un penticostal?', 'Da, si asta fara probleme'. SSJ: psihologie, filosofie, arte plastice. Varsta: nu mai mult de 23 de ani, fara experienta jurnalistica, fara ifose sau abureli intelectuale. Radu apare cu masina, vine la masa, discutam, suna un mobil, Chris se ridica si se indeparteaza, intrebare: 'Cum, el chiar e Chris?', 'Da, si surpriza este ca nu-l vei auzi cantand, stii, a fost invitat aproape pentru prima data undeva nu pentru a canta'.
Joi 18 aprile 2002, ora 11:30, Lunca Cetatuii
Sunt in masina cu Radu si cu Daniel. In cealalta masina sunt Alina, Sabina, Chris si Ionut. Aretta n-a venit. Dupa o curba, masina politiei. Noi fara numar in spate. Urmarie, girofar, oprire, actele la control, amenda... O zi plina, cum se va sfarsi? Politistii lucreaza lent, nu se grabesc, nici noi, traim intr-o Moldova ancestrala. Norii curg, in masina e cald. Asadar nici de data aceasta nu am reusit sa fim toti, simt o umbra de tristete.
(SSJ la trei ani de existenta, foto: “Lunca Cetatuii”)
Joi 18 aprile 2002, ora 12:00, Cabana Barnova
Aici parcam masinile, golim portbagajele, umplem rucsacurile. Ii arat lui Chris vesta mea pe care scrie The Salt Street Journal, fiecare baiat din SSJ are una, fetele nu. Motiv si prilej pentru un miting spontan: 'Noi de ce nu avem o asemenea vesta ?' Cainii de pe langa cabana au aparut, latra, dar sunt prietenosi, ei simt acel ispititor miros de mancare. Urmeaza un drum prin padure de aproximativ o ora. Spre Poiana cu Statui se trece pe un drum curatitor, verde, limpede, tacut. Acest drum e parabola si ancora ce te smulge din ghearele orasului 'balaur'. Poiana cu Statui e locul viu, e locul neprefacut, e locul care te primeste fara haine de Lord, e locul in care SSJ-ul se simte acasa. Spre ea simti, uneori, noroiul, urcusul, greul.
Joi 18 aprile 2002, pana la 19:00, Poiana cu Statui
(SSJ la trei ani de existenta, foto: “Poiana cu statui”)
De oriunde ai privi aceasta poiana, totul e mereu altfel. Fiecare din noi rezoneaza cu un anumit colt, cu o anumita statuie. Aici nu avem dubii, stim de ce suntem impreuna. Nu vorbim prea mult despre munca noastra, nu facem planuri si nu ne intereseaza cat de bine e cotata revista noastra. Fiecare dintre noi crede in celalalt, se bucura de calitati si accepta defectele. Chris nu isi ascunde entuziasmul, marturiseste ca portia aceasta de liniste si naturalete ii era necesara. Ploua, vine din nou soarele. Inca o data ploua, fiecare se adaposteste. In linistea poienii ploaia parca pune piedici, dar adevarul e ca ramanand suspendati in netimp, cunoastem gustul ragazului, al meditatiei, al introspectiei.
(SSJ la trei ani de existenta, foto: “Poiana cu statui”)
SSJ la trei ani: 'Ce mare lucru? Cui ii pasa? Cine ne citeste?' sau 'Nu-i de colo aceasta rezistenta in timp. Nu am facut prea multe compromisuri calitative. Am fost creativi si incisivi'. Facem frigarui, bem suc, ploua, chibrituri nu mai avem, lucrurile trebuie stranse.
(SSJ la trei ani de existenta, foto: “Poiana cu statui”)
Chris ne invata un joc. Il prindem repede si-l jucam aproape doua ore. Stam cu picioarele in iarba uda si incercam sa convingem ca nu suntem 'mafioti', ca suntem 'politisti' sau 'doctori'. Facem pozele finale...
(SSJ la trei ani de existenta, foto: “Poiana cu statui”)
Joi 18 aprile 2002, ora 20:30, Tatarasi
Oli ne primeste cu caldura, apa calda nu curge. Asadar s-a ispravit o zi, un film, un basm. Ne-am fi dorit sa facem un documentar video despre noi. Astfel in zece minute fiecare sa se dezvaluie, sa se explice, sa ramana peste veac. Nu avem camera de filmat. Acest documentar ar urma sa fie o parte a unui produs multimedia: filmul + 131 de reviste + muzica. Cum suntem noi dupa trei ani? Suntem cel putin in posesia expresiilor: "Prin SSJ am invatat sa visez", "Nu regret noptile pierdute pentru facerea revistei", "Mi-ar parea rau sa dispara". Oli asculta povestile noastre, dar seara nu s-a terminat. Eu, Daniel, Ionut si Chris mergem cu masina la Motel, pe platoul de unde se vede cel mai frumos noaptea orasul.
Joi 18 aprilie 2002, ora 21:30, Motel
"Los Angeles" te iubim! Ne-am nascut in cel mai frumos oras. E rece, intram repede in masina. Gata, putem trage cortina, putem aseza inca o amintire in cutiuta cea mai noua. Dumneavoastra ce ziceti? Sa mai cantam si maine?
(Cortina se trage, publicul aplauda, iar noi ne retragem spre o alta noapte buna)
Linkuri:
Eduard Orasanu - De ce plangi... (Scurta meditatie de Pasti)
Eduard Orasanu invita la dialog pe Claudius
Eduard Orasanu - Jurnal florentin
Eduard Orasanu invita la dialog pe Ionatan Pirosca
Chris invita la dialog pe Claudius
Chris invita la dialog pe Ligia Ratiu
festivalul Quo Vadis (prima editie)
festivalul Quo Vadis (a doua editie)
Aa - Harta blogului - Explicatii "pas cu pas" despre SSJ
Chris & Moldova Gospel
(concert 100% live)
Miercuri 17 aprilie 2002, ora 18:00, Gara Iasi
Chris a ajuns in Iasi. Este singurul invitat la sarbatoarea care marcheaza impliniriea a trei ani de existenta SSJ. Da, gara din Iasi inca nu e terminata, renovarea continua etern, eu si Chris nu ne-am vazut de patru luni. Ce va fi maine? Pai daca va fi frumos vom merge in Poiana cu Statui, oricum avem si planul B. In gara sunt si cu Oli, el va fi gazda lui Chris. Plecam spre Tatarasi.
Miercuri 17 aprilie 2002, ora 19:00, Tatarasi
Supriza, apa calda nu curge! Pana va veni lichidul dupa care tanjim vorbim despre Festivalul de la Oradea, prima editie si, evident, a doua editie. Chiar si astazi se aud ecourile festivalului: concurenta care a luat locul I la interpretare, Anca Sintea, e in pragul editarii primului CD. Industria muzicala evanghelica are un punct de reper si un loc in care poate primi sau poate oferi premii, un loc in care sa cunoasca nemijlocit reactia 'consumatorilor' de muzica, a acestui tip special de muzica. Presa evanghelica a lipsit, politica oficiala e asemanatoare cu cea a strutului: 'Un asemenea festival nu exista, o asemenea muzica nu se asculta, nu are fani'. Vorbim despre tinerii transilvaneni, si aparenta inexpresivitate a celor din Moldova. Al doilea festival nadajduim ca va reusi sa traseze o directie. Oli traseaza propria lui directie, bucataria, unde a pregatit o cina, care a iesit cum sa va spun?
Joi 18 aprilie 2002, ora 8:15, Bulevardul Socola
Ionut Apostu suna: 'Ai vazut cum e cerul, spre Barnova sunt nori, de la mine nu se vede releul...', 'Stai linistit eu il vad...'. Cum sa ma imbrac? Intrebare nu inutila, doua saptamani vremea a fost extrem de mohorata, inchisa si rece. Desi cobor in pantaloni scurti, in jumatate de ora ma imbrac, dupa o portie de ironie din partea lui Ionut, normal. Mergem in piata, mergem la Mall, ne intalnim cu Radu Lazar, e cu masina, ne mai trebuie pentru transport inca una: 'Mergi la Barnova?', 'Ce e la Barnova?', 'Trei ani de SSJ, petrecere, invitat surpriza', 'Merg la Barnova, dar n-am numar pe spate etc.', 'Ne vedem la 10:00 la McDonald's.' Mergem in Tatarasi, Chris ne asteapta.
Joi 18 aprilie 2002, ora 9:45, Tatarasi
Masina nu pleaca din prima, Chris spune in gluma: 'Asta pentru ca m-am urcat eu', deschide putin usa, motorul porneste. Telefon spre Daniel Grigoroscuta: 'Coboara, venim sa te luam', baiat extrem de constiincios, nu vrea sa piarda doua laboratoare, ii spunem ca avem inca o masina. Fetele ar trebui sa ne astepte in fata la McDonald's. Vremea pare ca tine cu noi, Dumnezeu a ingaduit o zi frumoasa. Cum suntem noi dupa trei ani? Suntem cel putin in posesia expresiilor: 'iti aduci aminte?', 'dar de articolul acela de acum un an ce zici?', 'Craciunul acela in care am fost inundati a fost acum doi ani'
Joi 18 aprilie 2002, ora 10:00, MC Donald's
Sabina Dodan e prima, ne asteapta. Ne asezam la o masa afara. Chris si SSJ s-au mai intalnit acum doi ani, asa ca nu trebuie prea multe introduceri. Ionut si Daniel pleaca pentru ultimele cumparaturi. Alina Simion apare si ea. Discutam si iar discutam, e veselie, e ingrijorare, e nerabdare, e surpriza: 'Cum? In SSJ sunteti doi ortodocsi, doi baptisti, un crestin dupa Evanghelie si un penticostal?', 'Da, si asta fara probleme'. SSJ: psihologie, filosofie, arte plastice. Varsta: nu mai mult de 23 de ani, fara experienta jurnalistica, fara ifose sau abureli intelectuale. Radu apare cu masina, vine la masa, discutam, suna un mobil, Chris se ridica si se indeparteaza, intrebare: 'Cum, el chiar e Chris?', 'Da, si surpriza este ca nu-l vei auzi cantand, stii, a fost invitat aproape pentru prima data undeva nu pentru a canta'.
Joi 18 aprile 2002, ora 11:30, Lunca Cetatuii
Sunt in masina cu Radu si cu Daniel. In cealalta masina sunt Alina, Sabina, Chris si Ionut. Aretta n-a venit. Dupa o curba, masina politiei. Noi fara numar in spate. Urmarie, girofar, oprire, actele la control, amenda... O zi plina, cum se va sfarsi? Politistii lucreaza lent, nu se grabesc, nici noi, traim intr-o Moldova ancestrala. Norii curg, in masina e cald. Asadar nici de data aceasta nu am reusit sa fim toti, simt o umbra de tristete.
(SSJ la trei ani de existenta, foto: “Lunca Cetatuii”)
Joi 18 aprile 2002, ora 12:00, Cabana Barnova
Aici parcam masinile, golim portbagajele, umplem rucsacurile. Ii arat lui Chris vesta mea pe care scrie The Salt Street Journal, fiecare baiat din SSJ are una, fetele nu. Motiv si prilej pentru un miting spontan: 'Noi de ce nu avem o asemenea vesta ?' Cainii de pe langa cabana au aparut, latra, dar sunt prietenosi, ei simt acel ispititor miros de mancare. Urmeaza un drum prin padure de aproximativ o ora. Spre Poiana cu Statui se trece pe un drum curatitor, verde, limpede, tacut. Acest drum e parabola si ancora ce te smulge din ghearele orasului 'balaur'. Poiana cu Statui e locul viu, e locul neprefacut, e locul care te primeste fara haine de Lord, e locul in care SSJ-ul se simte acasa. Spre ea simti, uneori, noroiul, urcusul, greul.
Joi 18 aprile 2002, pana la 19:00, Poiana cu Statui
(SSJ la trei ani de existenta, foto: “Poiana cu statui”)
De oriunde ai privi aceasta poiana, totul e mereu altfel. Fiecare din noi rezoneaza cu un anumit colt, cu o anumita statuie. Aici nu avem dubii, stim de ce suntem impreuna. Nu vorbim prea mult despre munca noastra, nu facem planuri si nu ne intereseaza cat de bine e cotata revista noastra. Fiecare dintre noi crede in celalalt, se bucura de calitati si accepta defectele. Chris nu isi ascunde entuziasmul, marturiseste ca portia aceasta de liniste si naturalete ii era necesara. Ploua, vine din nou soarele. Inca o data ploua, fiecare se adaposteste. In linistea poienii ploaia parca pune piedici, dar adevarul e ca ramanand suspendati in netimp, cunoastem gustul ragazului, al meditatiei, al introspectiei.
(SSJ la trei ani de existenta, foto: “Poiana cu statui”)
SSJ la trei ani: 'Ce mare lucru? Cui ii pasa? Cine ne citeste?' sau 'Nu-i de colo aceasta rezistenta in timp. Nu am facut prea multe compromisuri calitative. Am fost creativi si incisivi'. Facem frigarui, bem suc, ploua, chibrituri nu mai avem, lucrurile trebuie stranse.
(SSJ la trei ani de existenta, foto: “Poiana cu statui”)
Chris ne invata un joc. Il prindem repede si-l jucam aproape doua ore. Stam cu picioarele in iarba uda si incercam sa convingem ca nu suntem 'mafioti', ca suntem 'politisti' sau 'doctori'. Facem pozele finale...
(SSJ la trei ani de existenta, foto: “Poiana cu statui”)
Joi 18 aprile 2002, ora 20:30, Tatarasi
Oli ne primeste cu caldura, apa calda nu curge. Asadar s-a ispravit o zi, un film, un basm. Ne-am fi dorit sa facem un documentar video despre noi. Astfel in zece minute fiecare sa se dezvaluie, sa se explice, sa ramana peste veac. Nu avem camera de filmat. Acest documentar ar urma sa fie o parte a unui produs multimedia: filmul + 131 de reviste + muzica. Cum suntem noi dupa trei ani? Suntem cel putin in posesia expresiilor: "Prin SSJ am invatat sa visez", "Nu regret noptile pierdute pentru facerea revistei", "Mi-ar parea rau sa dispara". Oli asculta povestile noastre, dar seara nu s-a terminat. Eu, Daniel, Ionut si Chris mergem cu masina la Motel, pe platoul de unde se vede cel mai frumos noaptea orasul.
Joi 18 aprilie 2002, ora 21:30, Motel
"Los Angeles" te iubim! Ne-am nascut in cel mai frumos oras. E rece, intram repede in masina. Gata, putem trage cortina, putem aseza inca o amintire in cutiuta cea mai noua. Dumneavoastra ce ziceti? Sa mai cantam si maine?
(Cortina se trage, publicul aplauda, iar noi ne retragem spre o alta noapte buna)
Linkuri:
Eduard Orasanu - De ce plangi... (Scurta meditatie de Pasti)
Eduard Orasanu invita la dialog pe Claudius
Eduard Orasanu - Jurnal florentin
Eduard Orasanu invita la dialog pe Ionatan Pirosca
Chris invita la dialog pe Claudius
Chris invita la dialog pe Ligia Ratiu
festivalul Quo Vadis (prima editie)
festivalul Quo Vadis (a doua editie)
Aa - Harta blogului - Explicatii "pas cu pas" despre SSJ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu